... pe racoare!
Nu este autocarul nostru!Ne indreptam spre Gorczanski Park Narodowy, arealul de studiu al ghidului nostru, Dominika. Printre altele, desemnata a fi supervisorul nostru in probleme stiintifice.
Aaa... ea este Dominika!
Speram sa dezgropam misterul ascuns printre inelele radacinilor de molid ce asculta duioasa melodie a curgerii... apei si timpului! Dendrocronologie si nebunia „headwater”! Spatiul tampon al Parcului Gorczanski este un mic paradis al off’road’ului, al atv’istilor, motociclistilor, biciclistilor si al turistilor. Muntii vuiau, urletele motoarelor ambalate chinuindu’mi linistea. Din ochi zvarleam pietre si tarana arsa! Pe parcurs am aflat legende si istorii intunecate ale acestor locuri. Recomandarea de a nu veni aici singur a fost ferma si repetata! O urma de magie neagra si cateva ciuperci halucinogene incarca toamna cu spaime si intamplari neverosimile. Dominika a fost fara voie implicata intr’una dintre aceste istorii.
Headwater!
Magie aproape neagra!Drumuri-gropi, mazga si zapada fiarta! Parca eram in Vrancea pe drumurile forestiere, terfelite in goana exploatarii. Urcusul moale, mirosul proaspat de praf umezit si nebunia care ma cuprinde cand sunt acolo printre arbori, cautandu’ma! imi venea sa alerg, sa zburd, sa ma las captiv acestor chemari launtrice.
Gorze vs. Vrancea
... tocmai ce s'a topit zapada!
Peste tot branduse! covoare tesute in nuante de mov cu pete albe inlacrimate. Feeric! Mai lipseau caii albi hraniti cu jaratic si... restul povestii! Solicitanta discutie, aproape stiintifica, despre bazine hidrografice mici si depozite lemnoase, nu a reusit sa curme neastamparul si savoarea trairilor. In final, a starnit in mine pofta de cunoastere!
Cat despre pofta e cunoastere...
Intr’un tarziu am iesit la lumina, parasind intunericul culcat la pamant sub greutatea molizilor doborati de furiile furtunoase ale iernii scurte si tarzii! Intrarea in arealul Parcului am facut’o prin punctul Turbacz, marcat de prezenta imensei cabane turistice cu acelasi nume, in aceeasi nuanta de gri. Pe platoul golas, traversat in graba, sub presiunea unei furtuni ce a uita sa vina, se zaresc, o stana parasita si un adapost in refacere, martori ai povestilor ce s’au nascut aici.
Spre cer si apoi la vale! In aceasta iesire am simtit ca pot sa las timpul sa treaca in voie, fara sa’mi pese! Am urmarit benzi galbene, verzi, rosi, negre, in cautarea drumului spre apus. Muntii Tatrei s’au lasat zariti prin atmosfera incarcata, apasati de o cusma groasa de nori rosiateci. Spre granita cu Slovacia se oglindeste lacul Czorszynskie, vegheat de ruinele a doua castele medievale. Noaptea ne’a prins pe drum in Lopuszna (cam 8-10 km distanta fata de Nowy Targ)!
Morala e ca nu trebuie sa asculti ploaia cand bat clopotele si nici sa urlii cand nu doarme nimeni!
