Sfarsit de saptamana incununat cu podoabe verzi, crude, ramuri ale unui copac ce nu imbatraneste. Obsesia timpului, ce se randuieste grabit clipa dupa clipa spre zorii fiecarei zile, ma imbatraneste mai mult decat timpul in sine. Lumina tarzie a Soarelui mi’a mangaiat tandru sufletul, in zilele ce tocmai s’au sters din calendarul vietii. Am iesit in natura caci natura mi’a captivat toate gandurile. Incerc sa imprumut ceva din rabufnirea exploziva a verdelui crud, din culoarea si parfumul primaverii.
"Plant", asa este numit parcul din jurulcentrului istoric al Cracoviei
... cineva te priveste acum!
Sanatatea subrezita mi’a domolit entuziasmul. Pentru cateva zile am pierdut darul vorbirii! Am fost nevoit sa’mi inghit vorbele! Liniste am gasit in bucuriile simple.
... una dintre ele!
E imposibil sa te bucuri de prea multe in aceasta camera invadata regulat de polonezi galagiosi. Vorbesc tare, cu un ton agresiv, obositor. Simt uneori cum imi pierd rabdarea!
Ziua de Sambata s’a modelat ca umbra arborilor dupa soare. Ne’am dedicat vizitarii obiectivului „Kopiec Kosciuszki”, eu si cele trei simpatice insotitoare, Anja, Sylvia si Barbara.
Inselatoare!
Kopiec Kosciuszki se suprapune partii superioare a dealului Sikornikski si are formidabila altitudine de 384 m. Este unul din monumentele vizibile ale Cracoviei pe care nu’l intelegi decat dupa ce’l vizitezi.
... inghesuiala mare sus acolo!
Panorama este placuta si trista! In spatele castelului Wawel se inalta fumegand, cosurile termocentralei si ale combinatului din Nova Huta.
... o idee.
Nowa Huta, districtul comunist prezentat de ghizi ca un reper important in istoria orasului Cracovia. L'am vizitat alaturi de echipa Erasmus cu o luna in urma.
Am in minte figura obosita a batranului cu mainile scorojite, galbene si vlaguite, ce soarbe cu nesat ultimul fum al tigarii fara filtru... mahoarca pura!
Nowa Huta vazuta de la etajul 9 si 1/2!
Mi’am lungit gandurile pana in cele mai profunde departari sperand sa scap de mine! Nimic mai inselator, sa privesti pana departe si sa nu fii atat de sus! Te pierzi in detalii, incercand sa descoperi pe unde ti’a purtat timpul pasii si sufletul. N’am vazut decat blocuri, curti, case, verdele crud, albul florilor ce’au inundat primavara, oamenii zoriti sa ajunga in varf si rosul caramizilor ce incercuiesc movila. Superficial! N’am simtit nimic din ce era acolo. Doar dorul neostoit de primavara din Vrancea.
Am sacait camera foto cu obsesiile mele fotografice si m’am racorit cu o cafea turceasca. Un moment static! La intoarcere am zabovit pe malul Vistulei, exersand tacerea in gand!
Tacerea e... sepia si schimbarea expuneri... minunata!
Duminca. Zi feerica pierduta prin codrii tineri ai Tyniec’ului. Compania a fost mai placuta decat zorii zilei! Linistea si speranta regasirii sau epuizat la timp, inainte de a fi ridicol. Am ras de mine si de naivitatea mugurilor de fag.
Tyniec’ul e un satuc umil framantat de febra constructiilor monumentale. Una din viitoarele zone rezidentiale ale Cracoviei; vile pompoase cu garduri inalte si culori tipatoare.
... doar ghetele mele fericite!
Padurea clocotea! Biciclisti, motociclisti, ATVisti, turisti, oameni tristi si un implacabil impuls de a rasturna totul cu josul in sus. Surprinzatoare a fost intalnirea cu o caprioara. Mi s’a parut incredibil si stanjenitor! Am simtit iar disperarea si furia impotriva pasiunilor noastre de ‚cuceritori’. Probabil Duminica a adunat aici lumea pestrita si lipsa bunelor maniere. Tendinta de a compara este ispititoare. M’am simtit ca prin Crangul nostru de la Petresti! Codrii Tyniec'ului sunt diferiti; relieful e mai variat, un horst calcaros , cateva abrupturi, vai pe falii... d'astea geografice!
Veronica! Nu gasesc prea multe cuvinte sa descriu plictiseala si teatralitatea cu care s’a bucurat de plimbare. Am simtit’o departe. Ulterior m’a transformat in confesorul ei, marturisindu’mi cateva din insatisfactiile de a fi o tipa hot si foarte prietenoasa. Un joc frumos lipsit de taina si vibratii! Am avut senzatia ca’mi spune ca si’a julit genunchiul jucand volei. Am ascultat’o fara rezerve si am dezlegat misterul sezand pe trunchiul unui pin smuls brutal din viata arboricola.
... prin codrii Tyniec'ului!
Restul zilei nu mi’l amintesc. Inseamna ca a trecut prea repede.
2 comments:
..lumea vazuta ..'printre bocancei" ..pare a-ti fi la picioare;)
PS..asteptam ganduri si de pe plaiuri romanesti ;)
Post a Comment